BUCĂTAR

Bucatarul trebuie să realizeze preparate culinare după diferite rețete care să satisfacă exigențele consumatorilor, scop care presupune: pregătirea alimentelor, materiilor prime, ingredientelor, măsurarea acestora, amestecarea progresivă, dospirea, fermentarea, coacerea sau fierberea lor, finisarea preparatelor, împărțirea pe porții.

Acesta folosește în activitatea sa diferite unelte și mașini, precum: cuțitele, satârul, robotul de bucătărie, mașinile de curățat și tăiat zarzavat, mașinile de tocat, de amestecat, friteuza, diferitele tipuri de cuptoare, agregatele frigorifice.

Prima condiție pentru a fi un bun bucătar este pasiunea. A face meseria de bucătar nu este doar o sarcină tehnică și schematică reductibilă la efectuarea întocmai a unor rețete, ci și plăcerea de a atinge materia primă, ingredientele, de a le curăța, tăia, tranșa, pregăti, gusta, mirosi, prezenta. A fi bucătar mai înseamnă și să cunoști foarte bine și să respecți permanent normele igienico sanitare specifice , să organizezi bucătăria sau propriul post de lucru, să organizezi magaziile și depozitele și să-ți planifici activitatea. A fi bucătar mai înseamnă și să-ți cultivi curiozitatea față de cunoștințe, sa lucrezi pentru a-l satisface pe client.

Un bun bucatar trebuie sa detina un set de competente generale si specifice care nu pot fi dobandite decat in urma calificarii in aceasta meserie si ulterior in urma practicarii meseriei alaturi de bucatari experimentati de la care sa „fure” meseria. Astfel, un bun bucatar are:

Competenţe generale : Comunicare; Lucru in echipa; Aprovizionarea cu materii prime şi auxiliare ; Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare; Organizarea cadrului general de deschidere şi închidere a activităţii; Prevenirea poluării mediului.

Competenţe specifice: Întocmirea documentelor specifice; Pregătirea antreurilor calde şi reci; Pregătirea fripturilor; Pregătirea gustărilor calde şi reci; Pregătirea mâncărurilor din carne; Pregătirea mâncărurilor din legume, orez, ouă, paste făinoase; Pregătirea preparatelor lichide; Pregătirea dulciurilor (deserturilor);  Pregătirea fondurilor glace; Pregătirea mâncărurilor din peşte şi fructe de mare; Realizarea aluaturilor de bază; Realizarea sosurilor

Activitatea bucatarului se desfăşoară în mediu protejat, însă cu temperaturi foarte mari. Din punctul de vedere al mediului socio-organizațional, este vorba despre sarcini repetitive şi de rutina, programul de muncă este fix (în sensul că există un orar care trebuie respectat pentru a nu periclita satisfacerea exigențelor clientele; în realitate, în bucătărie se depășește de multe ori orarul, tocmai din cauză că o comandă nu poate fi abandonată la mijloc și nici locul de muncă lăsat necurățta, neigienizat sau în dezordine) și că activitatea  se desfăşoară preponderent în echipă.

Uneori munca bucătarului implică şi anumite riscuri sau accidente, cele mai frecvente fiind de natură termică: arsuri la nivelul mâinilor, al feţei, prin contactul cu maşinile de gătit şi uneltele de bucătărie încinse sau datorită aburului şi unor lichide fierbinţi.

În ceea ce privește contextul muncii, tendința europeană este cea a dezvoltării restaurantelor mici, care, pentru a fi competitive, au nevoie de figuri profesionale complexe care să reușească să gestioneze bucătăria, fluxul tehnologic, depozitele, personalul auxiliar, devenind, practic manager al unei mici întreprinderi.